La 21 de ani…

Vreme trece, vreme vine… Acesta este un lucru de care nu ne putem indoi. Trecerea vremii e un lucru ireversibil, cel putin momentan, sau cel putin cat voi mai fi in viata:). Au trecut ani destui de cand eram mai mic si mai prost dar si mai fericit si lipsit de griji.

Acum, la 21 de ani,  realizez ca istetimea nu iti aduce fericirea, sau poate ca fericirea nu se mai obtine din aceleasi lucruri ca la 5 ani.

La 21 de ani, incerc sa fiu altfel fata de restul, incerc sa nu ma las influentat, incerc sa fiu eu. Dar nimeni nu pricepe acest lucru. Pana si tata mi-a zis: “De ce trebuie sa fii tu mereu impotriva? de ce nu poti fi ca altii?” 😐 Raspunsul: pentru ca pot sa fiu asa cum vreau eu si chiar daca e greu am optiunea de a incerca.

Esti la fel ca altii daca esti diferit? sau esti diferit daca esti la fel ca altii?

Sunt satul sa ma uit in jur si sa vad mereu cate o “haita” de tineri in care, fiecare membru, vrea sa fie cat mai pe placul intregii turme.

Sunt satul sa vad indivizi care fac lucruri doar pentru ca asa au vazut ei ca au facut si altii.

Sunt  satul sa vad prin fata mea vieti care nu se indreapta catre nimic…

La 21 de ani, traiesc intr-o lume nebuna, intr-o lume a non-valorilor. Intr-o lume in care nu mai conteaza dorinta sau opinia proprie, o lume in care a ajuns sa conteze daca ai vazut un rahat de scandal intre 2 fufe la tv, o lume in care nu conteaza cine esti tu, ci cu cine esti prieten, o lume in care nu conteaza parerea ta, conteaza doar sa fii de acord cu restul.

La 21 de ani, realizez ca nu pot face ceva daca ma gandesc mereu la esec.

La 21 de ani, vreau sa plec si sa nu ma mai intorc.

La 21 de ani, sunt pus in fata unor situatii de totul sau nimic… daca iese partea cu totul e cel mai ok, dar daca iese partea cu nimicul, macar stiu ca am incercat si ca altadata nu va mai fi nevoie sa iau astfel de decizii.

La 21 de ani, parintii sunt de parere ca daca ei nu au facut nimic in viata lor, nici eu nu am sa fac, pentru ca nu ma pot impotrivi sistemului. 🙂 Cine a spus vreodata ca eu imi ascult parintii? Sau cine a zis ca nu pot sa am propriul sistem?

La 21 de ani, realizez ca nu o facultate te face mai destept.

La 21 de ani, imi numar prietenii pe degetele de la jumatate de mana:). Si e de bine.

La 21 de ani, pot sa devin orice imi doresc.

La 21 de ani, vreau sa distrug omenirea.

La 21 de ani  am 2 joburi.

La 21 de ani, m-am gandit la cum ar fi lumea fara mine.

La 21 de ani, am iubit, dar nu stiu cum e sa fii iubit.

La 21 de ani…

Amintiri…din copilarie(2.1)

Multe au fost, multe au trecut…multe vor mai fi, multe se vor mai intampla. Timpul trece, si odata cu el si noi trecem prin viata, si odata cu trecerea prin viata ne schimbam si noi, schimbarea cea mai importanta fiind cea din punct de vedere intelectual; ne schimbam preferintele, gusturile, mentalitatile, opiniile, ideologiile…

Daca atunci cand eram mic abia asteptam sa merg la vot, acum este exact invers…sa nu aud de asa ceva pentru ca nu ma intereseaza, nu este in sfera mea de interese politica si nici nu va fi vreodata, cate zile voi trai, nu voi merge niciodata sa votez un imbecil, deoarece daca fac asta din start m-as simti un sclav, cineva ar fi mai presus de mine, eu fiind doar un pion  pe campul lui de joc…asa ca…de ce nu as prefera sa ma simt eu mai presus decat unul care nu are nici o legatura cu mine? de ce sa fie cineva “presedintele”, “primarul”,”parlamentarul” meu? de ce sa ma simt supus? nu ms, nu am nevoie de asa ceva, eu pentru mine sunt mai presus decat orice astfel de “papagal”…nu ma intereseaza cine e la “putere”, nu ma intereseaza ce vrea ala de acolo. Toata aceasta razvratire a mea pentru politica se datoreaza faptului ca un om ca mine nu poate avea nici un beneficiu, satisfactie de pe urma porcariilor spuse de eventualii “conducatori” ai maselor de oameni. Pentru mine politica e ca un mare cacat, adica incerc sa evit sa calc in el, deoarece stiu ca nu pot avea parte de nimic bun: 1. aluneci pe el, 2. miroase urat.

Tot cand eram in faza de copil mic si prost as fi vrut sa intru in armata, sa lupt pe front in caz de razboi, sa devin erou…yeah right, si marmota? Astazi nu mai gandesc la fel…adica  decizia asta am luat-o acum vreun an si ceva cand am fost la recrutare si le-am zis la indivizii de acolo ca nu am chef de armata, ei surprinzator au fost de treaba si au zis: “ok, nu ai obligatii militare”. Adica de ce mi-as da eu viata pentru Romania, ce imi ofera romania mie? mai nimic…cred ca si daca traiam in africa eram mai fericit, chair daca as fi murit la 15 ani din cauza foametei sau mai stiu eu a ce…Vreau sa spun ca nu se merita sa mori pentru o tara doar ca sa o duca niste puslamale de “conducatori”, parlamentari, oameni ai clasei sociale privilegiate bine, daca vor aia sa o duca ei bine, ei sa moara pentru tara. Pe mine nu ma incalzeste cu absolut nimic faptul ca sunt roman; nu sunt patriot, mi-as vinde tara cu prima ocazie, as pleca din ea cu prima ocazie. Sa lupti pentru Romania trebuie, cel putin sa-ti lipseasca  o emisfera cerebrala, sa nu stii ce sa faci si sa fii sclavul cuiva. Nici daca nu as mai avea pentru ce sa traiesc tot nu mi-as risca viata sa lupt intr-un razboi pentru tara, nu ca mi-ar fi frica de moarte, pentru ca nu imi e, ci pentru ca sunt lucruri pentru care merita sa mori…iar razboiul nu e unul dintr ele…., iar pana la urma…cine a pornit razboiul…acela sa-l termine…

Alt meserie pe care doream sa o urmez cand eram mic era cea de popa. Bine am facut ca nu am pus in practica acest lucru…Daca pana acum cativa ani mai credeam in mana extensibila a lui smekerul aluia de sus care se intinde si ne da dupaci peste cap daca facem prostii…astazi nu mai inseamna nimic pentru mine, nu mai cred in asa ceva. Eu sunt stapanul meu, eu sunt d-zeul meu, nu am nevoie sa traiesc cu frica in fiecare zi ca daca nu ma las manipulat de forta divina din stratosfera voi avea de suferit…am ajuns la momentul in care nu mai pot fi mintit cu astfel de prostii, si chair nu ma intereseaza ce se va intampla cu mine dupa ce nu voi mai fi. Aceasta tema o voi amanunti intr-un mesaj ulterior, deoarece acum e tarziu si imi e somn…si ar fi multe de precizat…